Tehnica vizualizării se bazează pe convingerea că, gândind, creăm imagini pe care le putem folosi în mod negativ sau pozitiv. Învățând să ne controlăm imaginația, ne controlăm gândurile și emoțiile și ne limpezim mintea pentru un nivel de gândire superior.
Fără să ne dăm seama devenim rodul gândurilor și al propriei imaginații. Dacă ne imaginăm lucruri negative putem cădea în capcană, interpretând greșit, trăgând concluzii pripite, încurajând dorințe neîmplinite și circumstanțe neplăcute, judecându-i greșit pe alții și pe noi înșine. Imaginația pozitivă ne ajută să planificăm, să visăm, să avem fantezii și să ne folosim inteligența creativă. Terapia prin vizualizare se folosea încă din Grecia antică și a dispărut odată cu apariția medicinei convenționale. În Occident și-a pierdut popularitatea, dar a fost practicată de șamani în lume. Budismul și hinduismul folosesc diagrame mistice numite mandala pentru a stimula vizualizarea. În anii 70, vizualizarea a fost readusă în atenție de medicul Carl Simonton ca adjuvant în tratamentul cancerului.
Imaginația eficientizează tratamentele
Imaginația controlată este utilă în tratarea diferitelor probleme de sănătate, oferind beneficii fără riscuri. Poate controla afecțiuni generate de stres, durere sau efectele secundare ale cancerului. Se bazează pe amintiri, vise, fantezii și viziuni ce servesc ca punte de legătură între corp și spirit. Egiptenii, grecii antici, incluzându-i aici pe Aristotel și Hippocrate, considerau că imaginile trezesc creierul și inima. Mai credeau, de asemenea, că evocarea intensă a unei boli era de ajuns pentru a provoca simptomele acesteia. Indienii Navajo practicau o formă elaborată de vizualizare care îi incita pe membrii tribului să se vizualizeze sănătoși. Pentru autovindecare, vizualizarea necesită relaxare și concentrarea asupra situației care generează problema, dar mai poate fi folosită și pentru eliberarea de emoții sau de atașamentul nedorit față de oameni, locuri, situații. Vizualizarea sporește eficacitatea tratamentelor convenționale, iar efectele sale benefice pot fi sporite prin menținerea optimismului.
Sugestia, instrumentul vizualizării
Vizualizarea și imaginația fac apel la sugestie, acțiune care constă în apariția unei idei în creier și acceptarea ei ca fiind reală de către facultățile conștiente sau impunerea ei subconștientului. Există în noi o dualitate psihologică a cărei cunoaștere permite înțelegerea mecanismului sugestiei. Facultățile noastre se împart în două categorii: cele conștiente și obiective ca voința, rațiunea, judecata și cele inconștiente sau subiective ca memoria, sensibilitatea, imaginația. Pentru ca sugestia să poată opera, este necesar ca facultățile conștiente să se estompeze pentru a face loc activității subconștiente. Subconștientul ascultă de o lege psihologică prin care orice idee, orice impresie tinde să se transforme în acțiune. Impresia senzorială devine o idee și aceasta are ca efect activarea celulelor creierului care transformă în realizare efectivă declicul mental.
Conștiința trebuie să cedeze locul emoției, imaginației, pentru ca sugestia să devină pe deplin eficientă. Vizualizarea, sugestia sau imaginile ghidate pot fi folosite pentru a trata și a calma numeroase probleme de sănătate și chiar pentru a pierde în greutate. Cercetările actuale au demonstrat că imaginile mentale produc schimbări psihologice, biochimice și imunologice în organism și influențează sănătatea. Cercetătorii au demonstrat că imaginația poate modifica reacțiile sistemului imunitar asupra înmulțirii globulelor albe.
