Sistemul imunitar reprezintă prima linie de apărare a organismului împotriva invaziei microorganismelor și a elementelor străine și poate fi benefic sau nociv pentru organism în funcție de natura și de puterea reacțiilor sale. Rolul sistemului imunitar în menținerea sănătății se poate împărți în două efecte benefice – imunitate activă și imunitate pasivă – și două efecte dăunătoare – supractivitatea și subactivitatea:
Imunitatea activă implică celulele și substanțele de apărare ale organismului ce acționează împotriva bacteriilor, virusurilor, ciupercilor, paraziților și grupelor de sânge străine. Unele forme de vaccin stimulează imunitatea activă a organismului.
Imunitatea pasivă include anticorpii primiți de fetus de la mamă și implică vaccinarea cu anticorpi predefiniți, luați de la alți oameni sau de la animale.
Supractivitatea include alergiile și hipersensibilitatea la substanțe externe, autoimunitatea și reacțiile la transfuziile de sânge adverse (incompatibilitatea).
Subactivitatea include imunodeficiența moștenită și imunodeficiența dobândită (asociată, de exemplu, cu infecția HIV, medicamente, radiații sau substanțe toxice din mediu).
Imunitatea protejază împotriva cancerului, distrugând celulele mutante (anormale), dar există și cazuri în care reacționează exagerat față de anumite substanțe inofensive, producând reacții alergice ca rinita sau astmul. Când este slăbit și nu poate proteja de infecții organismul suferă de imunodeficiență, iar când atacă celulele propriului organism ca și cum acestea ar fi străine, favorizează apariția bolilor autoimune, precum artrita reumatoidă sau lupusul eritematos.
Funcționarea corespunzătoare a sistemului imunitar reprezintă unul dintre aspectele vitale ale unui corp sănătos, capabil să prevină și să combată boala. În unele cazuri sistemul imunitar nu funcționează eficient și nu oferă protecție în fața infecțiilor sau a unor boli mai grave precum cancerul sau chiar se întoarce împotriva ”gazdei” declanșând boli autoimune cum ar fi artrita reumatoidă sau alergiile.
Boli provocate de sistemul imunitar
Reacțiile imunitare alergice sunt provocate de eliberarea de histamină și alte substanțe chimice, ducând la inflamații, edeme și contracții ale mușchilor. Reacțiile alergice au evoluat pentru a ne proteja de paraziți și pentru a furniza un răspuns imediat la antigenele străine, dar sunt răspunzătoare și de astmul alergic, rinita alergică, eczema atopică și alergiile alimentare. În forma sa cea mai severă, șocul anafilactic, reacția la un antigen, provoacă izbucnirea rapidă a simptomelor de greață, respirație dificilă, mâncărime, tensiune arterială scăzută, dureri abdominale, urticarie și piederea conștienței. Netratat, șocul anafilactic, poate fi fatal.
Predispoziția către bolile imunitare
Se crede că organismul copiilor moderni, expuși la puțini microbi patogeni, aflați permanent în contact cu substanțe artificiale, chimice, industriale este orientat spre antigenele inofensive din mediu și nu poate răspunde adecvat organismelor bolii. Un exemplu este copilul alergic, care suferă constant de infecții ale tractului respirator superior. Dovezile științifice arată că lipsa moștenită a unor componente ale sistemului este răspunzătoare pentru tendința de a dezvolta afecțiuni imunologice diverse precum spondilita anchilozantă, boala celiacă, boala Graves, artrita reumatoidă și anemia pernicioasă.
Întărirea imunității
Imunitatea care dăunează și cea care vindecă sunt provocate de aceleași mecanisme. Cunoașterea factorilor de nutriție și de viață care ne influențează imunitatea ne oferă o metodă puternică de a ne întări sănătatea și de a face față afecțiunilor comune. Printre factorii care influențează imunitatea se numără stresul, poluarea, alcoolul, țigările, drogurile ușoare, intervențiile medicale, obezitatea, sedentarismul și aspecte legate de vârstă.
- Stresul cronic – este un factor de risc major pentru apariția bolilor, în special a cancerului și a bolilor de inimă. Pentru reducerea impactului lor sunt necesare anumite schimbări în stilul nostru de viață cum ar fi yoga, tehnicile de respirație, meditația sau autosugestia. Acestea pot influența funcția imunitară și reduce predispoziția către boală.
- Evitarea poluării
Agenții poluanți din mediu se împart în trei categorii:
1. Radiațiile – de la cuptoarele cu microunde, televizoare, telefoane mobile, computer, cabluri electrice de înaltă tensiune, instalații nucleare și de retratare a deșeurilor radioactive.
2. Substanțele chimice – pesticide, aerolsoli, emisii industriale, gaze de eșapament, fum de țigară, vopsele, fungicide, odorizante de cameră sau lac de mobilă.
3. Biologice – praful din locuință, fragmente de acarieni, părul de animale și mucegaiurile.
Minimalizarea folosirii substanțelor chimice, folosirea produselor organice, renunțarea la covoare în favoarea parchetului, evitarea fumatului și a fumătorilor, asigurarea unei ventilații corespunzătoare în casă, limitarea timpului petrecut în fața televizoarelor sau a monitoarelor, evitarea mucegaiurilor reprezintă metode importante de îmbunătăţire a sistemului imunitar.
- Evitarea alcoolului, țigărilor și a drogurilor
Sunt principali factori care inhibă răspunsul imunitar, fiind asociat cu deteriorarea funcțiilor mentale, bolile cardiovasculare, gastrita, pancreatita, ulcerul și afecțiuni ale ficatului. - Administrarea tratamentelor cu precauție
Medicamentele folosite pentru controlul reacțiilor alergice – antihistaminicele, bronhodilatatoarele, decongestionanatele, cromoglicatul de sodiu, corticosteroizii – sunt concepute pentru a calma activitatea sistemului imunitar, însă multe medicamente cum ar fi antiinflamatoarele, anticoagulantele, contraceptivele orale, antibioticele și citostaticele – pot provoca suprimarea neintenționată a răspunsurilor imunitare normale. Razele X pentru diagnosticare și terapie și alte iradieri cu ioni prezintă riscul distrugerii sistemului imunitar. Se recomandă folosirea corectă și documentată a acestora pentru menținerea sistemului imunitar. - Controlul greutății
Obezitatea este legată de frecvența bolilor de inimă la nivel mondial și un factor de risc major pentru cancer, mai ales la sân, uter, col uterin și ovare la femei, de prostată la bărbați și de colon. - Exercițiile fizice
Nu doar că îmbunătățesc funcțiile sistemului imunitar și protejează împotriva afecțiunilor, dar reprezintă și un mod de eliminare a stresului. Alergarea, mersul pe jos, joggingul, mersul pe bicicletă sunt ideale pentru optimizarea imunității și la îndemâna oricui. - Tinerii și vârstnicii
La ambele extreme de vârstă, sistemul imunitar este mai puțin eficient și necesită o atenție specială.
Apărarea naturală
Pionierii microbiologiei, Didier Becham, Claud Bernard și Louis Pasteur au explicat că microorganismele trebuie considerate agenți, nu cauze, ai bolii și că suprapunem în mod greșit peste observațiile științifice modelul războinic dual, ca și cum viața ar fi o bătălie între între noi și microorganisme, iar universul ar funcționa pe baza principiului ucide ca să nu fii ucis. Efectul a fost concentrarea asupra factorilor externi și neglijarea abordării interioare a vindecării cu interacțiune între aspectele fizic, mental, emoțional și spiritual și înțelegerea felului în care acestea influențează sănătatea și predispoziția către boală.
O greșeală ar fi că societatea este mai dispusă să cheltuiască pe medicamente decât pe alimente sănătoase, igienă și apă curată care împiedică apariția bolilor. Astfel, imunitatea este compromisă de malnutriție, sărăcia creează mediul perfect pentru răspândirea bolilor infecțioase, regimul alimentar și stilul de viață occidental duc la probleme cardiovasculare și la cancer, iar teama și stresul creează predispoziția către boală și degenerare.
Răspunsul imunitar este procesul fizic fundamental al vindecării, iar sănătatea și vindecarea sunt îmbunătățite de o alimentație corespunzătoare.
Pasteur a mai evidențiat faptul că efectele microbilor depind de natura corpului în care ajung, iar starea sistemului de apărare natural este factorul cel mai important pentru menținerea sănătății.
Sursa: 150 de alimente esențiale pentru imunitate, Kirsten Hartvig, ed. Litera. 2010