Solstițiul de vară marchează începutul verii astronomice, ziua de 21 iunie fiind cea mai lungă din an, iar noaptea cea mai scurtă. Anul acesta, solstiţiul de vară are loc pe 21 iunie, la ora 07:24 (ora României) și este momentul când axa Pământului este perfect aliniată pe direcția Soarelui.
După solstițiul de vară, dura zilei începe să scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. Solstițiul reprezintă cele două momente ale anului când Soarele se află la cea mai mare sau la cea mai mică înălțime față de ecuator. Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor Pământului nu este constant perpendiculară pe planul orbitei Pământului. Datorită acestui fenomen, cele 2 emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor.
Sărbătoarea Sânzienelor
În tradiția românească, momentul solstițiului de vară este marcat de diverse tradiții și superstiții, fiind serbat prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica este celebrată pe 24 iunie și asociată sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul. Sărbătoarea îşi are originea într-un străvechi cult solar. Oamenii se rotesc în jurul rugurilor aprinse, apoi aruncă nişte brâuri de pelin în foc, pentru a arde toate posibilele necazuri. Se mai spune că cine va trece prin foc sau va sări peste el în această noapte va fi apărat de boli, de duhuri rele şi va fi fericit. Solstiţiul de vară este favorabil unor magii puternice, care marchează schimbări în dragoste, prosperitate sau sănătate. Energia solstiţiului de vară este considerată o energie a pasiunii, a vitalităţii, a creativităţii şi a belşugului.
